Ce-ar fi lumea făr-un zâmbet?
Fără un surâs gingaş...
Ce-ar fi făr'un vesel râset?
Un incolor fluturaş...


Pages

Saturday 22 October 2011

 Lollix...
A trecut mult timp de cand am citit pentru prima data postarea ta de pe blogul meu.Sincer m-a surprins foarte mult,intr-un mod placut.O citesc cu placere de fiecare data cand am ocazia.Am vrut sa-ti raspund imediat,dar nu am putut.Mi-a trebuit timp sa fac ceva ce nu am mai facut pana acum.Sa privesc in adancul sufletului meu si sa caut sentimemte si ganduri sincere,pe care sa ti le marturises.
Abia acum imi dau seama cat de bune prietene eram,si asta numai datorita tie.Imi dau seama ca eu inca nu stiu ce inseana prietenia adevarata,si nici nu cred c-o sa aflu prea curand...din pacate.
Ti-am simtit tare mult lipsa in clasa a7-a.
Simteam ca nu mai era acel cineva cu care ma confundau ceilalti de multe ori,iar intr-un final isi dadeau seama ca eu nu am bucle.Acel cineva cu care ma certam,iar in urmatoarele 5 minute eram din nou cele mai bune prietene.Acel cineva care ma facea sa inteleg multe lucruri si care era de obicei mai cu "picioarele pe pamant" decat mine.
S-a intamplat sa-ti duc asa de mult dorul numai din cauza egointei mele.Si daca e un lucru pe care-l regret foarte mult,asta e.Ma gandesc prea mult la propria-mi persoana....
E adevarat.Din pacate ne-am distantat foarte mult,cat am stat in clase diferit.Dar se pare ca toamna ne-a adus din nou impreuna.Noul inceput de toamna,a insemnat  si un nou inceput pentru noi.
Inainte uram toamna,pentru ca mi se parea sa simbolizeaza "sfarsitul".Sfarsitul vietii naturii,sfarsitul vacantei,sfarsitul veseliei.Sfasitul.
Acum o iubesc.Acum stiu ca,toamna,inseamna inceputul.O noua sansa pentru noi.
Nu vreau sa fie ca inainte,pentru ca stiu ca nu se mai poate.Vreau sa fie si mai frumos.
 ...Dar...timpul...va decide asta...



1 comment: